De obicei aceasta reactie de autoconservare apare atunci cand un test de sarcina da batai de cap vietii de cuplu.
Eu, as intreba pe cei in cauza ce motive au avut sa ajunga aici si tot eu, am sa enumar cateva :
a. Lasa iubita, am eu grija sa ies la timp, stii ca nu suport prezervativul, ma irita.
b. Am studiat calendarul iubitul, este in regula nu sunt la ovulatie.
c. Anticonceptionalele, imi fac rau…

Sunt atatea motive ce le putem gasi ca si justificare incat nu imi ajunge timpul sa le scriu pe toate asa ca ma opresc aici. Liniutele alea daca apar pe test, atunci apar problemele: ce? cum? cand? de ce?
Atunci artileria grea iese la suprafata si fiecare partener are tendinta sa dea vina pe celalalt, parca celalalt ar fi facut totul de unul sigur, sa ne revenim totusi.

Realitatea este ca inainte de toate, daca ajungem sa vizionam un test de sarcina pozitiv care vizeaza cuplul din care facem parte, in primul rand tragem aer in piept si ne gandim daca o posibila sarcina ne va bucura sau mai rau, ne va intrista. Daca vestea ne bucura, restul decurge de la sine, inseamna ca ne-am dorit sa se intample si atunci dam fuga la medic pentru a ne confirma el daca este vorba despre o sarcina (pot aparea surprize neplacute cum ar fi o extrauterina).

Daca vestea ne intristeaza, ceea ce va urma si modul cum se trateaza cauzele care au produs efectul, vor determina cat de sanatosi sunt pasii pe care ii vom face.
Un cuplu sanatos este responsabil si in acelasi timp isi asuma consecintele in totalitate.
De aceea, renuntam la acuze reciproce pentru ca in loc sa ne acuzam unul pe celalalt si sa pierdem timp pretios, sa ne asezam la masa tratativelor si sa cantarim daca decizia pe care, oricum o vom lua, va fi cea corecta si astfel, viata sa decurga intr-un mod normal si firesc, ca inainte!
P.S: Asta ne dorim cand se intampla ceva rau nu? sa fie totul ca inainte!