16/12/2016 De Anca M 0

Sarcina şi deficitul de zinc

Cu toţii ştim că se poate contribui la dezvoltarea corespunzătoare a fătului încă din prima zi a concepţiei printr-un stil de viaţă adecvat şi o nutriţie sănătoasă, bogată în cereale, legume, fructe şi lactate.

Conform experţilor nutriţionişti, suplimentarea dietei gravidei cu anumite minerale şi vitamine capătă din ce în ce mai mulţi adepţi, deoarece devine clar faptul că nevoile crescute ale gravidei nu pot fi acoperite doar de o alimentaţie sănătoasă.

În sarcină, nevoile crescute cuprind : acid folic, zinc, iod, fier, seleniu; cu o atenţie deosebită acordată balanţei de zinc, deoarece necesarul zilnic poate creşte cu până la 40 %.

Tot în această perioadă apar factori ce favorizează deficitul de zinc prin: nevoile crescute ale fătului, depozitarea lui pentru momentul lactaţiei, modificări hormonale care afectează raportul zinc/cupru (creşterea concentraţiei cuprului şi scăderea concentraţiei zincului), interzicerea grupelor de alimente bogate în zinc.

În acest fel se poate instala un deficit de zinc important, lucru defavorabil atât pentru mamă, cât şi pentru făt.

Foto Flickr

Pentru mamă, prin creşterea riscului complicaţiilor din timpul sarcinii, cum ar fi ruptura prematură de membrane, preeclampsia (toxemia gravidică) sau dezvoltarea anormală a placentei.

Pentru făt, deficitul de zinc determină creşterea riscului malformaţiilor şi tulburărilor de creştere. Specialiştii spun că un deficit moderat de zinc poate fi asociat cu o greutate mică la naştere, deficienţe la nivelul auzului, letargie sau întârziere în creşterea oaselor.

Un nivel scazut al acestui oligoelement este asociat atât cu sarcina, cât şi cu alăptarea. Spre deosebire de perioada sarcinii, pe durata alăptării, mama, mai mult decât fătul, este supusă riscului instalării unui deficit de zinc important. Nou-născutul primeşte necesarul zilnic de 1,7 mg de la mamă din laptele matern.

De aceea, e bine de ştiut că un deficit instalat în timpul sarcinii se poate accentua în perioada lactaţiei.

Se recomandă atât pentru femeia gravidă, dar cu atât mai mult pentru cea care alăptează, administrarea de suplimente de zinc.

 

Ce vitamine şi oligoelemente trebuie suplimentate în timpul sarcinii şi lactaţiei?

Experţii în domeniu sunt de acord că gravida trebuie să primească cantităţi suplimentare de acid folic, iod (în funcţie de rezultatele de laborator), fier, zinc adiţional unei nutriţii corespunzătoare pentru o dezvoltare optimă a fătului.

Ideal ar fi ca această suplimentare să înceapă înainte de debutul sarcinii, deoarece fătul necesită cantităţi crescute de acid folic mai ales când sarcina este necunoscută pentru mamă (primele 2 – 3 săptămâni).

Începând din a patra săptămână de sarcină până la terminarea perioadei de alăptare se recomandă administrarea suplimentară de zinc.

O femeie are nevoie de 12 mg de zinc pe zi în timpul sarcinii şi de circa 15 mg pe perioada lactaţie.