
Vitamine care pot face rău în timpul sarcinii
Până acum ai tot auzit de beneficiile vitaminelor prenatale şi de faptul că trebuie să-ţi suplimentezi alimentaţia chiar înainte de a rămâne însărcinată.
Dar oare toate vitaminele sunt benefice pe perioada sarcinii? Ce se întâmplă atunci când consumi prea mult din anumite vitamine?
Vitamina A este una dintre cele pe care trebuie să eviţi să le iei în cantităţi excesive.
De asemenea, e bine să limitezi şi consumul de alimente de origine animală care sunt bogate în această vitamină.
Vitamina A, atunci când este administrată în doze mari pe timpul sarcinii, are un efect negativ asupra dezvoltării fătului. Excesul de vitamina A (un consum mai mare de 10.000 UI) poate duce la malformaţii congenitale ale ochilor, craniului, plămânilor şi inimii.

Sursa foto Wikimedia
Beta-carotenul, care se găseşte din belşug în morcovi şi în alte legume colorate, este un precursor al vitaminei A, pe care organismul îl converteşte în această vitamină, în funcţie de nevoile sale. Beta-carotenul, în momentul în care nu avem nevoie de vitamina A, rămâne netransformat, dar nu va atinge niciodată un nivel toxic. Deşi acesta este transformat în vitamina A doar atunci când organismul are nevoie, un consum crescut de beta-caroten poate conduce la carotenodermie, o afecţiune inofensivă ce se manifestă prin colorarea în galben a pielii. Chiar şi în cantităţi excesive, beta-carotenul din vegetale nu produce malformaţii nou-născutului. Cantităţi mari de vitamina A sunt conţinute în produsele animale, cum ar fi ficatul, carnea, peştele şi ouăle. De aceea, este bine să limitezi consumul acestora în timpul sarcinii, dar înlocuindu-le cu morcovi, ardei sau alte legume care conţin carotenoizi. Evită, de asemenea, cerealele care au adaos de vitamina A.
Alte vitamine care pot crea probleme pe timpul sarcinii dacă sunt administrate în exces sunt D, E şi K.
Toxicitatea vitaminei D în doze foarte mari este unul dintre cele mai studiate subiecte. Nivelul superior de suplimentare cu vitamina D este stabilit la 2,000 UI pe zi. Corpul uman poate produce chiar şi 20,000 UI de vitamina D la o singură expunere la soare fără îmbrăcăminte. Tocmai din acest motiv, unii specialişti consideră că administrarea suplimentelor cu vitamina D poate să conducă la supradozare, recomandând evitarea excesului pe timpul sarcinii.
Tot la fel se întâmplă şi cu suplimentarea vitaminei E. Există două forme de suplimente ce conţin această vitamină, sintetice şi naturale. Vitamina E naturală este asimilată mult mai uşor de organismul uman, dar cele mai multe suplimente conţin varianta sintetică. Cercetătorii au constatat că fatul poate dezvolta anumite defecte cardiace în urma administrării în exces a suplimentelor ce conţin vitamina E. Un studiu recent a arătat că femeile care au luat suplimente cu vitamina E (în plus faţă de vitaminele prenatale) au prezentat un risc de 70% de a da naştere unor copii cu defecte cardiace.
În ceea ce priveşte excesul de vitamina K pe timpul sarcinii, s-a constatat că acesta se asociază frecvent cu apariţia unor forme severe de icter la nou-născuţi. Icterul reprezintă colorarea în galben a pielii şi a ochilor bebeluşului în urma acumulării de bilirubină în sânge. Bilirubina este o substanţă chimică eliberată în cursul procesului normal de descompunere a globulelor roşii îmbătrânite.